Lyuba, un mamut care s-a sufocat în noroi gros în urmă cu 42.000 de ani, primește tratamentul de înaltă tehnologie cu această scanare tomografică computerizată.
Un mamut mai în vârstă, Khroma, provenea și din permafrostul sibian, unde a murit ca un copil.
O priveliște a craniului lui Khroma, care îi arată dinții. Mamutul avea structuri osoase groase neobișnuite pe craniul ei, pe care cercetătorii le comparau cu structurile asemănătoare cu mustața.
O vedere oblică a întregului corp al lui Khroma. Mamutul a fost inițial identificat ca bărbat, dar s-a dovedit a fi feminin.
Un exemplar oarecum sfărâmat, dar aproape în întregime complet, Khroma a fost afișat în întreaga lume.
Doi mamuturi pentru bebeluși, Lyuba și Khroma, unul lângă altul.
Această imagine dezvăluie o privire ascuțită asupra coastei mamutului Lyuba. Coloana vertebrală a lui Khroma este bine definită.
Lyuba și Khroma în profil. În ciuda faptului că sunt probabil aceleași specii, mamuții aveau structuri scheletice foarte diferite. Motivul pentru aceasta este încă un mister din epoca de gheață.
Scanările au relevat nu numai oasele, ci și mușchii, organele și chiar conținutul stomacului. Cercetătorii speră să învețe mai multe despre viața acestor animale și despre adaptările la frigidele lor case din Siberia.
Lyuba a fost aproape perfect conservată, deoarece bacteriile producătoare de acid lactic și-au colonizat corpul la scurt timp după moarte, în esență „mușcându-l” și păstrând-o de la vânătorii de foame.
Aici, o scanare CT dezvăluie o privire asupra picioarelor lui Khroma, cu capsulele articulare colorate.
Scanările tomografiei computerizate (ct) a doi mamuți antici pentru bebeluși, khroma și lyuba, dezvăluie diferențe scheletice.